Noutati

Cartoful in farfurie – produse de protecție a plantelor utilizate în cultivarea cartofului

Cum a mers cartoful pe calea grea spre Europa

Domesticirea cartofului a avut loc acum aproximativ 8.000 de ani în regiunea Lacului Titicaca, situată în Anzi, la granița dintre actualul Peru și Bolivia. Cartoful a fost adus în Europa în secolul al XVI-lea de către spanioli. Inițial, a fost întâmpinată cu suspiciune, fiind considerată otrăvitoare și necreștină. Prin urmare, mult timp a fost tratată în principal ca o curiozitate botanică sau hrană pentru animale. Era cultivat în principal în grădini monahale și princiare, dar nu era inclus în dieta zilnică.

Abia în secolul al XVIII-lea, când foametea și conflictele armate s-au răspândit pe tot continentul, cartoful a ajuns să fie văzut ca o cultură alimentară importantă—o sursă valoroasă, nutritivă și eficientă de carbohidrați. Adoptarea sa pe scară largă a marcat ameliorarea penuriei alimentare. În deceniile următoare, a devenit un aliment de bază în dieta oamenilor din Europa Centrală și de Vest, în special în Irlanda, Polonia și Germania.

Totuși, extinderea rapidă a cultivării cartofului a adus riscuri: la mijlocul secolului al XIX-lea, pâinea cartofului (Phytophthora infestans) a devastat câmpurile la scară largă. Irlanda a fost cea mai afectată, unde, între 1845 și 1848, foametea a făcut aproximativ un milion de victime și a forțat încă un milion să emigreze. Ca răspuns, au fost introduse practici de protecție chimică (fungicide) și au început eforturi de ameliorare a soiurilor rezistente la boli—eforturi care au devenit fundația succesului cultivării cartofilor în Europa. Datorită acestor acțiuni, cartoful a devenit o sursă stabilă de hrană.

Puterea cartofului – De la foamete la diversitatea globală a culturilor

Cartoful (Solanum tuberosum) ocupă locul trei printre cele mai importante culturi alimentare din lume, după orez și grâu. De-a lungul istoriei, cartoful a contribuit la securitatea alimentară și reducerea sărăciei. Astăzi, joacă încă un rol cheie în securitatea alimentară globală datorită randamentului ridicat într-o perioadă scurtă, cerințelor scăzute de teren și capacității de a se adapta la o gamă largă de condiții de mediu.

Cartofii sunt cultivați pentru diverse scopuri: pentru consum direct, produse procesate, amidon industrial, cartofi sămânță și, într-o măsură mai mică, hrana pentru animale.

Există mii de soiuri de cartofi, care diferă ca mărime, formă, culoare, textură, proprietăți culinare, aromă, conținut de amidon și rezistență la boli. Selecția soiurilor depinde nu doar de condițiile climatice locale și caracteristicile agronomice, ci și de utilizarea intenționată pe piață a culturii.

Cartoful – Regele bucătăriei europene

Deși consumul de cartofi proaspeți a scăzut în ultimele decenii în Europa și America de Nord — în principal din cauza popularității tot mai mari a altor surse de carbohidrați precum pastele, orezul sau cerealele — este încă greu de imaginat bucătăria europeană fără cartof.

Cartoful este un adevărat cameleon culinar — fiert, copt, prăjit sau fiert, servește ca bază pentru piure de cartofi, gnocchi, clătite de cartofi sau cartofi prăjiți. Diferite varietăți permit totul, de la piureuri cremoase până la cartofi noi fermi. Aroma sa neutră se potrivește perfect cu unt, smântână, brânzeturi, usturoi și ierburi, și cu pregătirea potrivită. Oferă o sursă sănătoasă de amidon, fibre, vitamina C și potasiu.

Cartoful nu este doar mâncare – este și parte din identitatea culturală a multor țări. Istoria sa arată cum o noutate botanică odinioară suspectă a devenit una dintre cele mai importante legume de pe continentul nostru.

Agenți patogeni vs. producție – Realitățile cultivării cartofilor

Deși producția și consumul de cartofi sunt în scădere în Europa și America de Nord, producția globală a crescut în ultimele decenii, în principal din cauza creșterii consumului în Asia.

Cartofii sunt vulnerabili la mulți agenți patogeni care pot provoca pierderi calitative și cantitative serioase. Aceste boli afectează negativ calitatea tuberculilor în timpul cultivării, depozitării și procesării. Cele mai semnificative boli ale cartofului la nivel mondial includ: boala târzie (Phytophthora infestans), boala timpurie (Alternaria solani), câmpra tulpinii (Rhizoctonia solani), negul cartofului (Synchytrium endobioticum), coaja pudră (Spongospora subterana), ofilirea bacteriană (Ralstonia solanacearum), piciorul negru (Pectobacterium spp.), virusul cartofului Y (PVY), virusul ruloului frunzelor de cartof (PLRV) și nematodul chistului cartofului galben (Globodera rostochiensis).

Importanța bolilor individuale variază în funcție de regiune și climă. Deosebit de periculoasă este pufăina târzie, din cauza agresivității și variabilității genetice ridicate. În condiții optime, poate distruge o recoltă într-o săptămână. Fungicidele rămân principala metodă de control deoarece soiurile cu rezistență ridicată sunt mai puțin acceptate de piață. Ca urmare, cultivarea cartofilor depinde puternic de utilizarea pesticidelor. În multe țări, primește cea mai mare cantitate de produse de protecție a plantelor pe hectar.

Controlul buruienilor, dăunătorilor și patogenilor în cultivarea cartofilor

O cultivare eficientă a cartofului necesită o protecție cuprinzătoare a plantelor—nu doar împotriva bolilor, ci și împotriva buruienilor și dăunătorilor. Deoarece spațiul dintre rânduri rămâne neacoperit mult timp, buruienile precum lamb’s quarters, knotweed sau cleavers câștigă un avantaj competitiv. Un program optim de protecție combină tratamentele pre-emergență și post-emergență, oprind eficient creșterea buruienilor și asigură randamente ridicate și calitatea tuberculilor.

Tratamentele cu erbicide preemergente se aplică pe solul umed cu cel puțin o săptămână înainte de germinare, vizând buruienile precum lamb’s quarters sau knotweed. După înflorirea (din mai), atenția se mută pe controlul gândacului cartofului Colorado, unul dintre cei mai importanți dăunători. Monitorizarea permite detectarea timpurie a larvelor, care pot fi eliminate folosind biopesticide (spinosad, azadirachtin) sau, în infestări severe, cu agenți chimici (de exemplu, lambda-cialotrină, deltametrină, acetamiprid, clorantraniliprolă).

Dintre bolile fungice, cele mai periculoase sunt pufăina târzie și cea timpurie, care apar în principal în creșterea vegetativă completă. Dezvoltarea lor este favorizată de vreme caldă și umedă și de erori agronomice, cum ar fi plantarea timpurie. Programul de protecție este, de asemenea, îmbogățit cu practici agronomice, precum liming-ul corect și îmbunătățirea structurii solului, care susțin sănătatea plantelor și reduc riscul de infecție.

Întreaga strategie se bazează pe management integrat care combină metode chimice, biologice și agronomice, asigurând stabilitatea randamentului și calitatea ridicată a tuberculilor cu un impact minim asupra mediului.

 

 

Tabelul 1. Lista substanțelor active aprobate pentru protecția cartofului (Ministerul Agriculturii din Polonia, la data de 14.07.2025)

Tip de produs

Substanță activă

Fungicide

·        Ametoctradin,

·        Amisulbromină,

·        Azoxystrobin,

·        Tulpina Bacillus amyloliquefaciens (fostă subtilis) QST 713,

·        Boscalid,

·        Cyazofamid,

·        Cymoxanil,

·        Difenoconazol,

·        Dimetomorf,

·        Fluazinam,

·        Fluxapyroxad,

·        Fluopicolid,

·        Fluopiram,

·        Flutolanil,

·        Folpet,

·        Imazalil,

·        Mandipropamid,

·        Mefentrifluconazol,

·        Metalaxyl-M,

·        Cupru și compușii săi,

·        Oxatiapiprolină,

·        Pyraclostrobin,

·        Propamocarb,

·        Protioconazol,

·        Tulpina Pseudomonas sp. DSMZ 13134,

·        Tulpina Trichoderma asperellum T34,

·        Valiparates,

·        Zoxamidă.

Insecticid

·        Acetamiprid,

·        Azadirachtin,

·        Clorantraniliprolă,

·        Cyantraniliprolă,

·        Cipermetrină,

·        Deltametrină,

·        Flonicamid,

·        Flupiradifuronă,

·        Lambda-cihalotrină,

·        Ulei de rapiță,

·        Piretrini,

·        Spinosad,

·        Spirotetramat,

·        Tau-fluvalinat,

·        Tefluthrin.

Erbicidele

·        Aclonifenă,

·        Bentazone,

·        Quizalofop-P-etil,

·        Clomazone,

·        Cicloxidim,

·        Diflufenican,

·        Fluazifop-P-butil,

·        Flufenacet,

·        Fluorocloridonă,

·        Glyphosate,

·        Carfentrazon-etil,

·        Clethodim,

·        Acid nonanoic,

·        Metobromuron,

·        Metribuzin,

·        Pendimetalină,

·        Propachizafop,

·        Prosulfocarb,

·        Rimsulfuron.

Regulator de creștere

·        1,4-Dimetilnaftalenă,

·        1-Metilciclopropen,

·        Sodiu 5-nitroguaiacolat,

·        Extract de ulei de mentă,

·        Etilenă,

·        Hidrazidă maleică,

·        Nitrofenolatul de sodiu (para-, orto-),

·        Ulei de portocală.

Moluscicidul

·        Metaldehidă,

·        Fluopiram,

·        Fosfat de fier(III),

·        Pirofosfat de fier.

Acaricidul

Fosthiazate

Desicantă

Piraflufen-etil

Dezinfectant

Dazomet

Altele (dezinfectant)

Acid benzoic

 

Pe baza testelor efectuate la Hamilton UO-Technology Ltd. în 2024, Tabelul 2 arată reziduurile de pesticide detectate în cele 349 de probe de cartofi testate.

 

Tabelul 2. Reziduuri de pesticide detectate în probele de cartofi, 2024 (date proprii ale HAMILTON UO-Technology)

Reziduuri detectate

Numărul de probe cu reziduuri detectate (> LOQ)

Neconform Regulamentului (CE) nr. 396/2005

Clorothalonil

127

  

Ion bromură

40

  

1,4-Dimetilnaftalenă (DMN)

30

  

2,6-Dichlorobenzamid (BAM)

30

  

Fluxapyroxad

26

  

Flutolanil

24

4

Hidrazidă maleică

22

  

Clorpropham

14

1

Fluopicolidă

10

  

Clorat

7

  

Imidacloprid

6

4

Dicamba

4

2

Cyantraniliprol

3

  

Aclonifen

2

  

Azoxystrobin

2

  

Clorantraniliprolă

2

2

DDT*

2

  

Fluopiram

2

  

Flupiradifuronă

2

  

Mandipropamidă*

2

  

Metalaxyl și Metalaxyl-M*

2

  

Methobromuron

2

  

2,4-D*

1

1

Acetamiprid

1

1

Clopyralid

1

  

DEET (Dietiltoluamidă)

1

  

Dimetomorf*

1

  

Metribuzina

1

  

*Inclus conform definiției din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu modificările.

 

Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, J.S. Hamilton Experts sunt la dispoziția dumneavoastră.

Formular de contact

https://hamiltonlab.ro/contacte/datele-de-contact/